Brother Adam a descoperit atunci că singurele familii care supraviețuiseră erau încrucișările dintre albina italiană (A.m Ligustica) și albina indigena neagră (Apis m. mellifera).
Acest fenomen l-a determinat să continuie studierea, și folosind stația de împerecheri izolată de la Dartmoor, a început să efectueze împerecheri controlate între mătci și trântori selecționați. A început că hibrid, dar astăzi este o rasă produsă de om alături de celelalte rase naturale. Oricum, importurile masive de mătci, care au început la jumătatea secolului IX au încrucișat majoritatea raselor de albine din apropierea zonelor locuite, greu mai putându-se găsi rase pure.
lbinele Buckfast nu aleargă pe rame, zboară în condiții de vreme rece, sunt culegătoare foarte rapace și sunt foarte blânde (neobișnuit de blânde-după cum spunea Brother Adam).
Coloniile au un comportament liniștit, culeg cantități mari de miere, au o tendință foartă scăzută de roire și un comportament foarte igienic, drept pentru care nu se îmbolnăvesc.
Caracteristici Albine Buckfast:
- au o evolutie exploziva in primavara;
- sunt extrem de blande;
- ierneaza foarte bine si consuma in timpul iernarii mai putin decat celelalte rase;
- sunt adaptate bine la zonele cu ierni reci;
- au cea mai redusa tendinta de roire;
- sunt foarte igienice (din acest motiv nu se imbolnavesc);
- sunt culegatoare foarte bune;
- matca diminueaza ponta spre toamna.
